Capitala țării noastre a fost și în acest an, la finalul lunii octombrie, locul în care zeci de mii de iubitori de sfinți, pelerini din toate regiunile țării, au participat cu evlavie și credință la sărbătoarea Catedralei Patriarhale. În ziua cinstirii sfântului ocrotitor al Bucureștilor, precum și în ajun, pelerinajul din Capitală s‑a intensificat, pelerinii așteptând răbdători ore întregi pentru a petrece o clipă de rugăciune la racla cu moaștele Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou și la cele adăpostind fragmente din moaștele Sfinților Împărați Constantin și Elena, ale Sfântului Ierarh Nectarie și ale Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, precum și la Icoana Maicii Domnului „Panaghia Soumela”. Răbdarea și evlavia pelerinilor iubitori de sfinți care și‑au îndreptat pașii spre Colina Patriarhiei au fost întărite în toată această perioadă de vremea blândă, de slujbele de seară care au înfrumusețat sărbătoarea hramului de toamnă al Catedralei Patriarhale, precum și de darurile alimentare oferite de reprezentanții celor 13 protoierii ale Arhiepiscopiei Bucureștilor. În ajun, 26 octombrie, slujba Privegherii pentru Cuviosul Dimitrie a fost săvârșită de Preasfințitul Părinte Paisie Sinaitul, Episcop‑vicar patriarhal, înconjurat de un sobor de clerici din cinul monahal și slujitori de la Catedrala Patriarhală.

În cadrul manifestărilor religioase care s‑au desfășurat de‑a lungul a nouă zile (21‑29 octombrie), momentul culminant a fost reprezentat de Sfânta Liturghie săvârșită în cinstea Sfântului Ocrotitor al Capitalei, Cuviosul Dimitrie cel Nou. Slujba de hram a fost oficiată la Altarul de vară de pe Colina Bucuriei de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, împreună cu Înaltpreasfințitul Părinte Pantelimon, Mitropolit de Veria, Naousa și Kampania (Grecia), Înaltpreasfinţitul Părinte Naum, Mitropolit de Ruse (Bulgaria), și cu un sobor de 39 de ierarhi români și străini. Din soborul de arhierei a făcut parte şi Preasfinţitul Părinte Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei.

În cuvântul de învățătură rostit după citirea pasajului evanghelic, Întâistătătorul Bisericii noastre a evidențiat faptul că puterea și harul vindecător ale lui Dumnezeu au lucrat prin Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou care, de‑a lungul istoriei, i‑a izbăvit pe locuitorii Bucureștilor de boli și de numeroase alte necazuri și situații nefericite. Preafericirea Sa a arătat faptul că Ocrotitorul Catedralei Patriarhale este un „făcător de minuni prin care se manifestă nu o putere orgolioasă, ci o iubire smerită și milostivă”: „Aceasta este iubirea lui Hristos și a sfinților. Prin iubire milostivă, Hristos îi ajuta pe cei bolnavi, pe cei aflați în situații dificile. Tot așa, sfinții cuvioși și martiri sunt milostivi. Cine se roagă lor cu multă smerenie și stăruință primește ajutorul acestora. De‑a lungul veacurilor, mai ales de când Sfântul Dimitrie se află în București, de la 13 iulie 1774, mai mulți oameni au simțit ajutorul său, după cum se vede într‑o carte tipărită recent, intitulată «Minunile Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou»”, a spus Preafericirea Sa.

În continuare, Patriarhul României a reliefat câteva aspecte ale vieții Cuviosului, așa cum sunt ele cunoscute potrivit tradiției românești, și a vorbit și despre descoperirea și sosirea sfintelor sale moaște în țara noastră, subliniind că în 2024 se împlinesc 250 de ani de când Sfântul Dimitrie cel Nou din Basarabi se află în București, în Catedrala Mitropolitană devenită apoi Catedrală Patriarhală: „În anul 1950, Patriarhul Justinian a propus Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române ca acest sfânt să fie cinstit în toată România. S‑a propus, astfel, generalizarea cultului său și al altor sfinți locali, astfel că în 1955 au fost prăznuite aici, la București și la Cernica, sărbătorile de proclamare a noi sfinți și generalizarea cultului Sfântului Dimitrie cel Nou și al Sfintei Cuvioase Parascheva”.

Părintele Patriarh Daniel a adăugat că, prin bunăvoința Înaltpreasfințitului Părinte Mitropolit Pantelimon, au fost aduse spre închinare, pentru prima dată, fragmente din moaștele Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, și a evidențiat astfel legătura existentă între cei doi sfinți Dimitrie, dar și între sfinții cuvioși și martiri în general: „Această apropiere între cuvioși și mucenici este una duhovnicească profundă, fiindcă sfinții cuvioși au avut și ei o mucenicie, nu a sângelui, ci a nevoințelor, numită uneori mucenicie albă. Deși în mod diferit, aceștia au avut aceeași experiență a ajutorului harului lui Dumnezeu în viața lor și au lăsat, prin moaștele lor, să se vadă iubirea milostivă a lui Hristos față de pelerini”.

Sursa: ziarullumina.ro