În  mijlocul soborului de ostenitoare al sfântului lăcaş de închinare s-au aflat Preasfinţitul Părinte Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei, Preasfinţitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeşului, şi Preasfinţitul Siluan, Episcopul românilor ortodocşi din Ungaria. Soborul de ierarhi a săvârşit Sfânta Liturghie în altarul de vară al Mănăstirii.

În cuvântul de învățătură, Preasfințitul Lucian a vorbit celor de faţă despre credința femeii care s-a vindecat de curgerea de sânge şi despre învierea fiicei lui Iair.

Preasfințitul Nicodim, cu aleasă bucurie, a istorisit viața Cuvioasei Teofona Basarab, de origine română, dar cunoscută drept mamă culturală a Bulgariei ultimilor Asănești. Ea a rămas în legendele sud-dunărene ca un simbol al maicii devotate, al eleganței domnești dar și al evlaviei.

Prof. Dr. Ivo Filipov Gheorghiev și fiul acestuia Filip Gheorghiev au venit ca reprezentanţi ai Timocului Bulgăresc cu mărturiile locului unde Sfânta Cuvioasă și-a trait viața monahală. „Teodora era foarte respectată în rândul bulgarilor care o lăudau pentru eleganța, evlavia, smerenia și faptele sale de milostenie, pentru educația sa aleasă pe care a împărtășit-o copiilor săi.

În urma intrigilor de la palat, țarul Ivan Alexandru însă nu l-a numit pe Strațimir ca moștenitor al tronului, așa cum era de așteptat, ci pe porfirogenetul Șișman, fiul Sarei-Teodora (născut prin 1350), devenit totodată țar-asociat la tronul din Tărnovo. Această situație a dus la stabilirea definitivă a lui Strațimir la Vidin, unde acesta a condus un stat cvasi-independent, relațiile dintre cele două capitale bulgărești nefiind tocmai amicale.

Ca urmare a acestui eveniment, sau poate chiar mai devreme, Teofana a plecat din mănăstirea de lângă lângă Tărnovo și s-a mutat lângă fiul ei la Vidin, probabil la mănăstirea Albotina.”

După Sfânta Liturghie, soborul de arhierei s-a deplasat în localitatea Peşteana din Protopopiatul Baia de Aramă unde au sfinţit o troiţă din marmură închinată eroilor din cele două războaie mondiale, precum şi luptătorului anticomunist Nicolae Trocan, originar din Peşteana.