Duminică, 21 August 2022 15:00

Slujbă arhierească la Cireșu de Sărbătoarea Peșterii Topolnița

Publicat de
Evaluaţi acest articol
(2 voturi)

În fiecare an, în prima duminică după Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, în localitatea Cireșu din județul Mehedinți, locuitorii din zona de nord a județului Mehedinți, și nu numai, se adună în număr mare la Sărbătoarea Peșterii Topolnița, una din cele mai mari peșteri naturale din lume, peșteră aflată în Geoparcul Mehedinți, în teritoriul administrativ al comunei Cireșu pe drumul județean 607B ce leagă localitățile Cireșu și Marga.

La ediția a 58-a a sărbătorii Peșterii Topolnița, în ziua de 22 august 2021 a fost sfințită o troiță de marmură pe Dealul Bătăliei din localitatea Cireșu, ridicată în memoria lui Tudor Vladimirescu şi a pandurilor săi, de către Episcopia Severinului şi Strehaiei, împreună cu Primăria comunei Cireşu, în amintirea luptei ce s-a dat pe această colină între panduri şi turci în 6 august 1820, precum şi pentru a cinsti împlinirea a 200 de ani de la Revoluția lui Tudor Vladimirescu de la 1821.

Anul acesta, în data de 21 august, în Duminica a X-a după Rusalii, de sărbătoarea Peșterii Topolnița, Preasfințitul Părinte Nicodim, Episcopul Severinului și Strehaiei a dorit să slujească Sfânta Liturghie lângă crucea aceasta, pe un podium special amenajat, spre a aduce rugăciuni de mulțumire lui Dumnezeu pentru binefacerile revărsate asupra poporului român din aceste sate de munte, dar și rugăciuni de pomenire pentru cei care și-au dat viața pentru libertatea poporului român pe acest deal în urmă cu mai bine de 200 de ani. Sfânta Liturghie, însă, nu a fost săvârșită lângă cruce, ci în biserica satului Cireșu, pentru că Dumnezeu a revărsat ploaie peste aceste locuri binecuvântate, ploaie de care pământul avea atâta nevoie.

La Sfânta Liturghie, oficiată în biserica satului Cireșu, au participat în duh de rugăciune, preoți, diaconi, autorități locale dar și credincioși din satul Cireșu și din satele învecinate.

Din sobor, alături de Preasfințitul Părinte Nicodim, Episcopul Severinului și Strehaiei, au făcut parte și Părintele Adrian Olarean, consilierul Administrativ al Episcopiei Severinului și Strehaiei, Părintele Nicolae Gigină, consilier în cadrul Sectorului Media al Episcopiei Severinului - fost preot paroh al acestei parohii între anii 2006-2011, Părintele Petre Pătășanu, actualul paroh al parohiei Cireșu, Părintele Constantin Cheiță – preot pensionar – fost preot la parohia Podeni, părintele Marian Pănciulescu de la Parohia Podeni, Părintele Ionuț Cioabă de la Parohia Bahna, Părintele Ilie Cioabă de la Parohia Marga, Părintele Eduard Faier și părintele arhidiacon Constantin Gama de la Catedrala Episcopală din Drobeta Turnu Severin. De asemenea la slujbă au mai fost prezenți Părintele Simion Dezrobitu – preot pensionar – cel care a păstorit această parohie înainte de anul 2006, precum și Domnul Doru Țîrlui Primarul comunei Cireșu.

Răspunsurile liturgice au fost date de către grupul Psaltic „Sf. Nicodim de la Tismana al Catedralei Episcopale din Drobeta Turnu Severin.

La finalul Sfintei Liturghii Preasfințitul Părinte Nicodim a pus la inimile credincioșilor prezenți cuvântul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel transmis cu ocazia „Duminicii migranților români” (21 august), în care îi îndeamnă pe cei plecați departe de țară să rămână uniţi prin continuă rugăciune cu Dumnezeu, Creatorul cerului și al pământului, și, în același timp cu cei dragi rămași în România. Totodată, în acest cuvânt Patriarhul îi îndeamnă pe slujitorii Sfintelor Altare ortodoxe românești din afara României să înmulțească rugăciunea şi să multiplice activităţile misionar-pastorale, de păstrare și cultivare a credinței creștine ortodoxe și a valorilor spirituale și culturale românești

În finalul cuvântului de învățătură Preasfințitul Părinte Nicodim a vorbit despre importanța rugăciunii în viața creștinului.

Începând cu orele 13.00, s-a deschis oficial a 59-a ediție a sărbătorii câmpenești a Peșterii Topolnița, în poiana din apropierea Peșterii Topolnița.

Programul Sărbătorii Peşterii a fost presărat cu numeroase momente artistice şi de folclor susținute de artişti consacrați din această parte a mehedințiului, acompaniaţi de Ansamblul Profesionist Danubius.

Manifestarea este dedicată uneia dintre cele mai impunătoare peşteri din ţara noastră şi a doua ca mărime din România.

*

Parohia Cireșu este formată din satele Cireșu, Bunoaica, Negrușa și Jupânești. În 1941, Cireșu avea 198 familii și 678 de suflete. În prezent, parohia este formată din satele Cireșu, Jupânești, Negrușa și Bunoaica și  este arondată Protoieriei Drobeta-Turnu Severin din Eparhia Severinului și Strehaiei. În trecut s-a aflat sub ascultarea Episcopiei Râmnicului Noul Severin (până în 1939 și în anii 1945-1949) și Mitropoliei Olteniei (în anii 1939-1944 și 1949-2004).

Comuna Cireșu este situată în partea nord-vestică a judeţului şi în cea central-sud-vestică a Podişului Mehedinţi. Satul cu același nume şi reşedinţă a ei este situat în partea stângă a râului Bahna, la circa 4 km nord de satul Bunoaica.

Prima biserică atestată documentar a satului Cireșu a fost ridicată/sfințită la 14 septembrie 1816 de Barbu Răgobete și Iovan brat (Catagrafia mănăstirilor și bisericilor din Mehedinți, 30 martie 1840). Catagrafia Episcopiei Râmnicului din 1845 consemnează ca dată de construcție a bisericii 29 octombrie 1823, când era preot Lazăr sin Dăcescu Ciuciulete.

Această biserică a fost de lemn, pe proprietate megieșească. Vieața Bisericească în Oltenia, lucrare apărută în 1941, menționează ca an de construcție a bisericii de lemn, anul 1859, dar acum, sau poate în 1862, a avut loc mai degrabă o reparare a acesteia, pentru care, în 1897, s-a cerut arhierească binecuvântare să se facă alte reparații (acoperiș cu scândură de gorun, pardoseală și repararea tencuielii în locurile în care s-ar fi găsit deteriorată).

Această biserică a rămas funcțională încă o jumătate de veac. “. În 1941 se găsea într-o stare rea și era neasigurată. În paralel, în 1933 (pisania menționează anul 1939) au început lucrările la un nou lăcaș de cult, care în 1941 era aproape gata.

A fost finalizat în anul 1956 și sfințit la 4 noiembrie de Î.P.S. Firmilian, Mitropolitul Olteniei, pictor fiind D. Velici din Băsești. Despre momentul construcției bisericii din sat, cu câțiva ani în urmă depunea mărturie locuitoarea Iustina Bobîrsc în etate de 87 de ani: ˮLa Cireșu a fost o bisericuță cum erau casele de la munte. Era acoperită cu șindrilă groasă de două degete. Am prins-o și eu când eram la școala primară din sat. Țin minte că avea și o prispă micuță. Tata, fiind preot, hotărâse cu oamenii să ridice o biserică nouă. Știu că s-a dus cu oamenii și-mi spunea că nimeni nu îndrăznea să dărâme biserica veche. La noi se zice că cel care începe dărâmatul unei biserici moare. La fel se întâmplă și cu cel care sapă primul pentru temelia bisericii. Atunci a venit un om care vorbea cam repezit și acesta i-o înfruntat pe oameni: - Ce, mă, vi-i frică de moarte? Lasʼ că încep eu, să mor eu primuʼ. Și n-a murit, cred că o trăit și după sfințirea noii biserici. Nu mai puteau să țină biserica veche că era pericolul să se dărâme. Și pentru tata o căzut greul că în timpul lui s-o făcut și biserica din Cireșu și cea din Jupânești. Tot atunci s-o făcut și casa parohială la biserica Bunoaica. Dar tata mergea cu oamenii și oamenii săreau la nevoie. Maistorii zidari au fost din Mehadia din familia Nestor Dop. Oamenii or făcut piatra de pe Cornet și au adus lemnele din pădure. A fost muncă nu glumă. Și la Jupânești, la fel țin minte, că tata lucra la clopotniță și urca bolovanii de piatră pe schelă. La biserica din Cireșu n-o apucat să fie la sfințire că a fost mutat cu serviciul tocmai la Cioroiași, lângă Băilești“.

Biserica cea nouă este o biserică compartimentată în părțile canonice cunoscute în ortodoxie, cu pridvor deschis doar în față, lat de 2,00 m și cu ziduri puternice din piatră, susținut pe coloane masive, rotunde.

Coloanele exterioare au suprafața dintre ele închisă cu zid, pentru a nu mai bate ploaia în pridvor, formând trei arcade legate cu bare de fier pentru a spori rezistența clădirii. Deasupra pridvorului se află turla, sprijinindu-se pe două coloane masive în formă de cilindru, iar deasupra arcadei de la mijloc, unde se află intrarea străjuită de o mică portiță de lemn, este scobită în interior, tot pentru prevenirea intemperiilor, icoana hramului.

Pronaosul are de o parte și de alta scaune pentru credincioși, șase pe partea cu scara și 11 pe cealaltă, iar în partea de sus două ferestre cu ochiuri de geam în formă semicirculară. Deasupra scaunelor, până la nivelul ferestrelor, este un brâu floral, după care sunt zugrăviți sfinții: Sf. Parascheva, Sf. Pelaghia și Sfintele Ecaterina și Varvara. De cealaltă parte a pronaosului sunt reprezentați Sf. Antonie cel Mare și Nicodim cel Sfințit ținând în mână macheta Tismanei, Cuvioasa Elisabeta și Mucenițele Teodora și Filofteia. Mai sus, este un alt brâu floral pe care, în medalioane, sunt Sfintele Melania și Marina.

Pe bolta pronaosului este zugrăvită Sf. Treime mărginită de două scene biblice: Nașterea și Adormirea Maicii Domnului. Cafasul prezintă la partea de jos un brâu cu motive florale colorate, iar pe balustrada lui sunt prinse ușile împărătești de la biserica veche și patru icoane și un tablou înfățișând Cina cea de taină. Pe catapeteasmă sunt fixate patru icoane (două vechi și două mai noi) înfățișând chipul Mântuitorului și al Maicii Domnului.

Naosul pare mai mc în comparație cu pronaosul, având în lateral câte trei ferestre înguste, iar în spațiul dintre ele sunt zugrăviți Sfinții Eustatie, Serghie, Gheorghe, Ioan cel Nou și Dreptul Judecător (în dreapta) și Sf. Mucenici Mercurie și Pantelimon, Teodor, Dimitrie și Sf. Împărați Constantin și Elena (în stânga). În naos se află două strane, două iconostase, două sfeșnice mari (unul având candelă și icoana Maicii Domnului), un candelabru mare de alamă, iar în partea din față sunt steagurile (două noi și unul mai vechi). De asemenea, într-un suport de lemn cu cruce și candelă este fixat un tablou în care sunt înrămate numele Eroilor.

Tabloul este cusut pe pânză topită și are un chenar cu motive populare pe margine, la mijloc este icoana Maicii Domnului, iar în partea de jos următorul text: “Acest pomelnic s-a făcut în amintirea Eroilor din comuna Cireșu de către Maria I. Hoater și donat bisericii în anul 1960ˮ.

De jur-împrejurul naosului sunt 24 de scaune (câte 12 de fiecare parte0, iar pe boltă este Pantocratorul, înconjurat de cei patru Evangheliști, Catapeteasma este din lemn, remarcându-se prin simplitate și sobrietate. Icoanele împărătești sunt cele canonice: Iisus, Maica Domnului, Sf. Nicolae și Sf. Voievozi. În altar sunt zugrăviți alți sfinți canonici (Grigore, Vasile, Ioan Gură de Aur, Ștefan și Lauretie). Deasupra, pe boltă, tronează Maica Domnului înconjurată de îngeri, iar pe catapeteasmă este scena biblică Jertfa lui Avraam.

 

foto: Cătălin Alexandru Trăilescu

Citit 620 ori Ultima modificare Vineri, 26 August 2022 22:46

Media

Cele mai citite articole

radiolumina logo

construimcatedrala.ro

 
« Februarie 2023 »
Lun Marţi Mie Joi Vin Sâm Dum
    1 2 3 4 5
6 7 8 9 10 11 12
13 14 15 16 17 18 19
20 21 22 23 24 25 26
27 28          


patriarhia link

 
basilica link

 
radiotrinitas link

 
trinitastv link

ziarullumina link

adreseweb link

 


mbl live


mbl video


mbl youtube