În fiecare an, de Ciumarcă, credincioşii din zona de munte a Mehedinţiului se adună cu mic cu mare ca la o adevărată nedee. La Păunești, Ciumarca se ţine întotdeauna în prima zi de vineri după Sărbătoarea Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel. Astăzi săvârșit aici Sfânta Liturghie Preasfinţitul Părinte Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei alături de un ales sobor de preoți și diaconi. Răspunsurile stranei au fost date membrii grupului psaltic Sf. Mare Mucenic Gheorghe al Catedralei Episcopale din Drobeta-Turnu Severin.
După rugăciunea amvonului Preasfinția Sa a hirotesit întru duhovnic pe părintele Andi-Florian Preda de la parohia Pristol și pe părintele Alexandru Gelu Niculiță de la parohia Pătule I. După acest moment a citit rugăciunile pentru izbăvirea de boli molipsitoare ce se citesc la Ciumarcă și rugăciuni de dezlegare.
Zeci de credincioşi au venit şi în acest an la această sărbătoare a satului în costume populare tradiţionale.
În cuvântul de învățătură de la finalul Sfintei Liturghii Preasfințitul Părinte Nicodim a pus la inimile credincioșilor prezenți două pilde folositoare de suflet.
Parohia Godeanu cu filia Păunești este păstorită din anul 2012 de părintele Nicolae Oproiu consilierul social al Episcopiei Severinului și Strehaiei.
Cunoscută şi sub numele de „moartea neagră", ciuma a fost una dintre cele mai violente pandemii din istoria omenirii, despre care se crede că ar fi izbucnit în Asia, răspândindu-se în Europa după anul 1347, unde a creat mare panică. Cel mai probabil, ea a ajuns în zonă prin intermediul corăbiilor, care făceau comerţ intens în acea vreme.
Scrierile veacului şi cercetările ulterioare arată că o treime din populaţia mondială a pierit de această molimă. Cu toate acestea, pe meleagurile noastre, numeroşi oameni au fost tămăduiţi prin lucrarea lui Dumnezeu şi mijlocirea Sfântului Nicodim de la Tismana. Potrivit tradiţiei, prin aceste locuri a trecut sfântul care, văzând suferinţa celor care erau bolnavi de ciumă, se ruga pentru ei, iar aceştia prin post şi rugăciune se vindecau. Sfântul Nicodim a rânduit pentru fiecare sat o zi de vineri în care să se săvârşească Sfânta Liturghie la intrarea în localitate şi apoi să se citească rugăciunile de îndepărtare a bolilor molipsitoare. Aşa se face că în fiecare sat din zona de munte a Mehedinţiului se sărbătoreşte Ciumarca, zi de rugăciune obştească, pentru ca Dumnezeu să îi ferească pe locuitori de toate bolile sufleteşti şi trupeşti. Cu acest prilej, fiii satelor se revăd şi se bucură. Deşi se consumă mâncăruri de post, Ciumarca a devenit pentru fiecare sat un al doilea hram, o a doua sărbătoare a localităţii respective.
În timp ce majoritatea zilelor de prăznuire de peste an sunt aghiocentrice, având în mijloc imaginea unuia sau mai multor sfinţi, Ciumarca şi-a croit o altă cale către celebrarea religioasă. Actul constitutiv al sărbătorii locale îl reprezintă o minune de amploare, a cărei puternică impresie a reverberat şi a făcut posibilă transmiterea anamnetică a ei până în contemporaneitate. Credincioşii au simţit nevoia să îi confere şi un plus de legitimitate, poate tocmai de aceea ea este aşezată între alte două mari sărbători: Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel şi Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul. Pentru mehedinţeni, şi mai ales pentru localnici, sunt importante atât experierea sărbătorii la nivelul personal, al intimităţii şi profunzimii duhovniceşti, cât şi formele exterioare de manifestare a acesteia.
