Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie a fost săvârșită alături de un sobor de preoți și diaconi, în altarul de vară amenajat în curtea aşezământului monahal.
Răspunsurile liturgice au fost date de membrii grupului psaltic „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” al Catedralei Episcopale din Drobeta Turnu Severin.
În prima parte a cuvântului de învăţătură, Preasfinţitul Nicodim le-a vorbit celor prezenți despre Sfânta Treime „Cea una în Ființa și Întreită în Persoane - Tatăl, Fiul și Sfântul Duh” așa cum găsim menționat în Sfânta Scriptură la Facere capitolul 18, subliniind filantropia dreptului Avraam și darul lui Dumnezeu pentru ospitalitatea pe care a avut-o acesta.
În partea a doua a cuvântului, a vorbit despre nașterea Sfântului Ioan Botezătorul: „dacă în prima parte observăm că pentru ospitalitatea şi pentru bunătatea lor, Avraam și Sara, s-au învrednicit să-L primească pe Dumnezeu, aici vedem că Sfinții Zaharia și Elisabeta primesc, pentru viața lor trăită în rugăciune și fapte bune, pe trimisul lui Dumnezeu, pe Arhanghelul Gavriil. Ambele familii erau înaintate în vârstă, dar au primit de la Dumnezeu binecuvântarea nașterii, Sara născându-i lui Avraam pe Isaac, iar Elisabeta născându-i lui Zaharia pe Ioan Botezătorul.”
Mănăstirea Strehaia datează de la 1645, fiind ctitoria lui Matei Basarab urmași al boierilor Craiovești.
Izvoarele istorice medievale subliniază importanța curții de la Strehaia ca reședință de origine a boierilor Craiovești, una dintre cele mai însemnate familii nobiliare din Țara Românească, din care s-au ridicat domnitori pământeni și un număr mare de funcționari în structura politică și administrativă a Țării Românești. Din timp în timp, curtea a fost centrul băniei de Severin, de Strehaia și de Mehedinți și chiar reședință domnească temporară, în timpul domniei lui Radu Mihnea.
În vara anului 1657, la numai câțiva ani de la transformarea curții domnești în mănăstire, Paul de Alep, venit în vizită la mănăstire în suita patriarhului Macarie al III-lea al Antiochiei, a făcut o scurtă descriere a complexului fortificat.
La începutul secolului XIX, a fost întreprins un amplu șantier de reparații și renovări ce a cuprins întregul complex monastic. Amploarea lucrărilor și inițiatorul acestora "părintele protosinghelu chir Axintie egumenu sfintei mănăstiri Bistrița și al aceștii mănăstiri Străhaia" au fost surprinse în pisania pictată peste intrare, în pronaos.
În 9 august 2021, în incinta Mănăstirii „Sfânta Treime” din Strehaia, unde Mihai a fost bănișor, s-a săvârșit slujba de sfințire a cenotafului ridicat de către Episcopia Severinului și Strehaiei, cu binecuvântarea și implicarea directă a Preasfințitului Părinte Episcop Nicodim, spre veșnica pomenire a celui ce a fost primul voievod al tuturor românilor, Mihai Viteazul, la împlinirea a 420 de ani de la trecerea sa la cele veșnice.
În 30 Octombrie 2022, la Mănăstirea Strehaia a avut loc un eveniment deosebit prilejuit de aniversare a 350 de ani de la înființarea Episcopiei Strehaiei. Manifestările au debutat în ziua de 30 octombrie, cu sfințirea unei troițe de aproximativ 4 metri amplasată în apropierea intrării în incinta Mănăstirii Strehaia. Troița a fost ridicată de Episcopia Severinului și Strehaiei prin purtarea de grijă a Întâistătătorului acestei Eparhii, Preasfințitul Părinte Nicodim, pentru a marca aceste repere din istoria acestor locuri, la Mănăstirea Strehaia, unde a fost sediul Episcopiei intre anii 1672-1679.
Articol scris de Arhid. Nicolae Marin
