Evanghelia duminicii de rând, a V-a după Paşti, vorbeşte despre întâlnirea Mântuitorului cu femeia samarineancă la puţul lui Iacov. Prezent în Sihar, un loc cu reverberații istorice aparte, lângă fântâna lui Iacov, El intră în dialog cu o femeie venită să scoată apă de acolo. Cere să I se dea să bea. Urmează un dialog în cadrul căruia Învățătorul vorbește despre apa cea vie și deconspiră preocupările de natură eshatologică ale interlocutoarei.

Îi vorbește despre nevoia închinării în duh și adevăr, îi deconspiră trecutul și prezentul fără a o jigni și o face să înțeleagă că cel care Îi stă înainte e aparte. Marcată de această întrevedere, femeia devine ulterior propovăduitoarea sa în rândurile concitadinilor din Sihar.