La hramul de tradiţie al sfântului lăcaş de închinare a luat parte şi ierarhul mehedinţean, Preasfinţitul Părinte Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei. Alături de părintele episcop, la ceremonia religioasă a slujit un sobor de preoţi şi diaconi.

Ziua de praznic s-a încheiat cu un parastas săvârşit de alesul sobor spre veşnica pomenire a ctitorilor lăcaşului de închinare severinean, Ioan şi Ioana Grecescu.

În cuvântul de învățătură rostit, Preasfințitul Părinte Nicodim a tâlcuit pericopa evanghelică din această zi vorbind despre nașterea Sfântului Ioan Botezătorul și zămislirea lui. De asemenea ierarhul nostru i-a îndemnat pe cei prezenți să înmulțească rugăciunea chiar dacă rodul rugăciunilor nu il vedem imediat în viața noastră. Model de rugăciune trebuie să avem pe Sfântul Zaharia, tatăl Sfântului Ioan Botezătorul care s-a rugat foarte mult pentru a avea copii iar Dumnezeu a rânduit ca Elisabeta soția sa să zămislească în chip minunat, la bătrânețe, pe Sfântul Ioan.

Biserica Grecescu este ctitorie din 1868 a familiei de boieri Ioan si Ioana Grecescu, care au ridicat şi spitalul din apropiere, cunoscut sub acelaşi nume. La realizarea proiectului, Carol I a angajat arhitectul capitalei, biserica ridicându-se după stilul celei domneşti de la Curtea de Argeş. Valoarea şi frumuseţea acestui locaş religios sunt date şi de pictura interioară (stil neoclasic), creaţie a pictorului român Gheorghe Tătărescu (1872). Biserica a fost sfinţită în 1875, iar în 1884 a devenit catedrală ortodoxă a oraşului Turnu Severin.

Cu pricepere s-au aplecat asupra acestei opere de artă religioasă doi profesori de desen din Turnu Severin, spălând pictura (în 1898 Alexandru Răsmeriţă, iar în 1908 Theodor Zarnea). Acoperişul bisericii a fost făcut iniţial din tablă de aramă, dar a fost smuls de germani în 1917. Cel de azi datează din 1920.