Pe ușa Bisericii din Prejna apare portretul său votiv, unde Tudor Vladimirescu apare alături de Gheorghe Duncea cu soția, pictat la 1808 de zugravul Gheorghe Siciofi din Ploștina (aflat acum în Galeria de Artă Veche Românească).

După Sfânta Liturghie va fi săvârşită slujba parastasului pentru vrednicul de pomenire conducător al revoluţiei de la 1821 şi va fi sfinţită troiţa de marmură ridicată aici în memoria sa, de către Episcopia Severinului și Strehaiei, cu binecuvântarea Preasfințitului Nicodim.

Programul manifestărilor va continua cu prezentarea de către Prof. dr. Tudor Rățoi a Vieţii lui Tudor Vladimirescu, urmată de un mic recital al grupului folcloric „Izvoraşul” al Episcopiei Severinului şi Strehaiei şi Ion Crețeanu – rapsod popular; cuvântul de bun venit al doamnei Irina Zoican, primarul comunei Balta; prezentarea invitaţilor, partenerilor şi a realizatorilor evenimentului; scenetă evocatoare a pandurilor lui Tudor jucată de Marian Ciripan și Denis Gagiu de la Compania de Teatru Civic Art CvM, București; acordarea titlului de cetăţean de onoare al comunei Balta, doamnei Angelica Stoican şi Premiera documentarului „Tudor Vladimirescu – Istorie, Revoluţie şi Legendă”, producţie a Consiliului local şi al Primăriei Balta, realizat de Dan Şalapa.

Acum două secole izbucnea mișcarea de emancipare națională după un „secol fanariot” în care dominația otomană a atins apogeul în Țările Române, prin intermediul unor domni străini de origine greacă, locuitori ai cartierului Fanar din Constantinopol.

Tudor Vladimirescu (1780–28 mai 1821) a fost figura emblematică a Revoluției de la 1821 fiind comparat cu George Washington deși destinul său s-a încheiat tragic și mișcarea sa revoluționară a fost înfrântă. A marcat însă începutul mișcării de emancipare națională a românilor și, alături de figura lui Mihai Viteazul, a reprezentat o sursă de inspirație pentru mișcarea revoluționară de la 1848 și, mai târziu, pe cea unionistă de la 1859.