Protopopiatul Vânju Mare

57. Vânju Mare I - Intrarea în Biserică a Maicii Domnului

biserica vanju mare 1

 

Parohie cu cătuna Poroinița: 333 contribuabili (în 1887); În prezent, sunt tot două parohii, aflate sub ascultarea canonică a Eparhiei Severinului și Strehaiei și în subordinea Protoieriei Vânju Mare.

 


Hram Intrarea în Biserică a Maicii Domnului


 

pr dumitru patuleanu  

Preot paroh Dumitru Pătuleanu

 

Tel.: 0769 645 106; 0252 350 713

 


 

Orașul Vânju Mare, de la organizarea administrativ-teritorială din 16-17 februarie 1968 este format din localităţile Vânju Mare, Bucura, Nicolae Bălcescu, Oreviţa Mare şi Traian, situate în vecinătatea râului Blahniţa, a luncii Vânjului şi a dealurilor Ciolanul, Blujdeşti, Nestorelu, Golului, Porcăreţu, Tătăresc, Oreviţei, Cotului, Spânzuraţi etc. Satul cu același nume din care a evoluat orașul este situat în partea central-estică a acestuia, la sud de Oreviţa Mare şi la nord-vest de Bucura şi de drumul naţional Drobeta-Turnu Severin–Calafat. Atestat documentar în: 1722 (menţionat în hotar cu moşia Cioroboreni, cumpărată de Barbu Căluţoiu de la Ilinca Cioroboreanca);

Orașul are două parohii și biserici:

Biserica parohială Intrarea în Biserică, fondată de lemn, la 21 noiembrie 7289 (= 1780), pe proprietatea Sf. Mitropolii, ctitori Radu Popescu și Vlăduți Ianăși.  Foarte probabil, în 1865 a fost reparată, deși în amintirea locului se credea că acest an reprezenta momentul zidirii. Ctitori de această dată au fost preotul N. Gomoiu și alți fruntași ai comunei. În 1896, parohul informa Protoieria că biserica – consolidată mai înainte cu zid - necesita unele reparații la bază și la streșini, pictura trebuia restaurată deoarece fusese afectată de apă în perioada în  care edificiul avusese acoperișul deteriorat și se impunea practicarea unei uși cu geam care să stea închisă iarna cât se desfășura serviciul religios. În 1897 s-a revenit cu semnalarea nevoii de a fi reparată și la exterior. Astfel consolidată biserica a funcționat mai multe decenii. În 1926 s-a început zidirea cu cărămidă a unei noi biserici, care în 1941 era încă în construcție.

Biserica parohială Sf. Ilie Tesviteanul, clădită, potrivit pisaniei, în anii 1903-1906, prin osârdia preoților Ion Iorgulescu și Rafael Letea. Este o biserică din cărămidă arsă, de 13 m lungime și 5,50 m lățime. A fost renovată în 1938, încât în 1941 avea o stare bună, dar nu era asigurată. În ultimele decenii, a fost reparată din nou, și la interior și pe dinafară, în anii 2001-2003, prin stăruința preotului paroh Dumitru Stăiculescu. A fost restaurată inclusiv pictura, astfel că în 2003 biserica a putut fi resfințită. În anul 2014 a fost refăcut complet acoperișul, a fost construită o clopotniță și s-a cumpărat un clopot nou.

Preoți: Biserica Intrarea în Biserică: Mihai (1848), Ioan (1859), Nicolae Gomoiu (1864), Gheorghe Gomoiu (1887-1894 – era preot și la Spitalul Vânju Mare și la 18 august 1894 a fost hirotesit duhovnic, 1895) și Gh. Vasilescu (1887, 1891, 1893), Ion Ștefănescu (1891, 1892, 1893), G. Vasilescu de la Punghina (supranumerar din 1896), Ștefan Pârligras (1908-1925), Ioan Iorgulescu (hirotonit în 1920, venit în parohie în 1925, în funcție până în 1959); epitropi: Pârvu popa Mihai, Dumitru popa Mihai (1862), pr. G. Gomoiu, Ilie Carapencea (1887), Ion T. Avram (m. 1894), Dumitraiche T. Avram (1895); cântăreți: Dinu Popa Mihai, Iosif Popescu (1895), Gh. Avrani, Filip Strinoiu (1941).

 

radiolumina logo

 


patriarhia link

 
basilica link

 
radiotrinitas link

 
trinitastv link

ziarullumina link

adreseweb link

 


mbl live


mbl youtube