Protopopiatul Strehaia

37. Tâmna - Sf. Ierarh Nicolae

biserica tamna

 

Parohie cu cătunele Valea Ursului, Pavăț și Boceni: 143 parohieni, 7 concubinaje (în 1887); în 1941, parohie formată din satele Tâmna: 165 de familii cu 615 suflete; Pavăț: 110 familii cu 415 suflete; Boceni: 138 de familii cu 489 de suflete. Total: 413 suflete cu 1514 suflete. În prezent, parohia este formată din satele Tâmna, Bărzuica, Boceni, Pavăț, Cremenea și Fața Cremenii și se subordonează Protoieriei Strehaia din Eparhia Severinului și Strehaiei. În trecut, a fost sub ascultarea canonică a Episcopiei Râmnicului Noul Severin (până în 1939 și în anii 1945-1949) și Mitropoliei Olteniei (în anii 1939-1944 și 1949-2004). În anul 2011, satul Tâmna avea 381 locuitori (199 masculin, 182 feminin; 346 români, restul cu informație nedisponibilă; 344 creștini ortodocși, restul cu informație nedisponibilă).

 


Hram Sf. Nicolae; cod MH-II-m-B-10422.


 

pr gheorghe florin stefan  

Preot paroh Gheorghe Florin Ștefan

0723/612.892

 


 

Tâmna este comună situată în estul judeţului, într-un relief deluros. Satul de reşedinţă a comunei omonime se află în centrul acesteia, pe valea Huşniţei. Atestat documentar în: 1543 (Detco mare armaș, Neacşa, soacra lui şi Calea, soţie, primesc carte domnească de stăpânire a mai multor sate între care şi Temna cu tot hotarul de la Radu Paisie vv.).

Numele satului derivă de la toponimul “tâmnaˮ, de origine sud-slavă, însemnând ˮîntunecat-ă“. În Dicționarul Toponimelor Românești figurează și cu sensurile de “vale întunecoasăˮ, ˮpădure întunecoasă“, “loc ridicatˮ.

Biserica din sat este atestată de Catagrafia mănăstirilor și bisericilor din Mehedinți, 30 martie 1840, în anul 1801, ctitori maiorul Ciupagea și Gheorghe Izvoranu. A fost biserică de zid, reparată la circa șapte decenii de la fondare, în anul 1911. Cutremurul din 9-10 noiembrie 1940 a afectat-o grav, ruinând-o complet. A fost asigurată. Arhitectura bisericii a urmat un plan în formă de navă, având ca părți componente pronaosul, naosul, altarul și un pridvor. Cu o singură turlă plasată central deasupra pronaosului, biserica a fost clădită din piatră și cărămidă și a fost acoperită cu tablă. S-a prevăzut, de asemenea, un cafas unde ar fi trebuit să cânte corul bisericii. Reparații mai ample la biserică s-au făcut în anul 2012, respectiv: înlocuirea tablei de pe întreaga suprafață a acoperișului (turla, nava și pridvorul), înlocuirea jgheaburilor și a burlanelor de scurgere, înlocuirea parțială a scândurilor la asterială, reparații la tencuiala exterioară și zugrăvirea integrală.   

 


 

Filii arondate:

 

 

 Cremenea

 

 

 biserica cremenea

 

 

Parohie: 221 parohieni, 6 concubinaje (în 1887); împreună cu Pavăț (în 1895); în 1941, parohie alcătuită din satele Fața Cremenii: 45 familii, 230 de suflete; Cremenea de Sus: 100 familii, 350 de suflete; Cremenea de Jos: 130 familii, 585 de suflete. Total: 275 familii, 1165 suflete. În prezent, face parte din parohia Tâmna. În 2011satul avea 225 locuitori (111 masculin, 114 feminin; 218 români, creștini ortodocși, restul cu informație nedisponibilă).

 


Hram Sfântul Prooroc Ilie; biserica nu întrunește condițiile pentru a fi considerată monument istoric.


 

Cremenea este sat al com. Tâmna, din mai 1968, situat în partea de nord a acesteia Atestat documentar din 1790.

Biserica satului este atestată ca fiind făcută de toți locuitorii satului la 7280 (= 1771-1772) și prenoită de toți locuitorii la 20 iulie 1835 (Catagrafia mănăstirilor și bisericilor din Mehedinți, 30 martie 1840).

A fost biserică de lemn, construită pe proprietate megieșească. În 1894, această biserică era în stare de ruină, motiv pentru care locuitorii au depus un plan spre canonică aprobare în vederea refacerii, din zid, a lăcașului. Episcopia a răspuns pozitiv. În 1895 s-a ajuns până la căpriori, dar fondurile se epuizaseră, motiv pentru care s-a cerut pantahuză în vederea reluării colectării de fonduri. Din motive necunoscute continuarea lucrărilor s-a prelungit timp de câteva decenii, încât în 1941 se consemna că biserica din Cremenea de Sus era încă în construcție și se ridica din cărămidă. Lucrările au fost reluate, de fapt, în 1938 și s-au finalizat abia în 1963, când biserica a fost sfințită în prezența Î.P.S. Firmilian, Mitropolitul Olteniei.


 

 Fața Cremenii

 

 

biserica fata cremenii

 

Cătun al parohiei Cremenea; în 1941 avea 45 de familii, 230 suflete. În prezent, face parte din parohia Tâmna și în 2011 avea 322 locuitori (163 masculin, 159 feminin; 97 români, 124 romi, restul cu informație nedisponibilă; 217 creștini ortodocși, restul cu informație nedisponibilă).

 


Hram Sf. Ioan Botezătorul (I. Opriș menționează satul Fața din Mehedinți fără alte precizări); biserica nu întrunește condițiile pentru a fi considerată monument istoric.


 

Fața Cremenii este sat al comunei Tâmna, din 1965, situat în partea de nord a acesteia. Altitudine medie 200 m. Atestat începând cu anul 1894, dar în anul 1864 lista comunelor din Mehedinţi menţionează cătunul Faţa Huşniţei, pendinte de Pavăţ, cu 27 de familii. A fost arondat comunelor Cremenea (1931-1950), Ruptura (1951-1964). Populaţia: 204 locuitori în 1945, 283 locuitori în 1977, 272 locuitori în 1992, 237 locuitori în 2002 și 322 locuitori în 2011.

Biserica satului a fost ridicată, se pare, inițial, la Varodia (I. Opriș numește satul Vărădia), în 1824, și mutată la Fața în 1845.A fost un lăcaș din lemn, cu un mic pridvor pe stâlpi, care pe la 1907 era în paragină. A doua biserică a fost începută în anul 1994 și terminată în anul 1996 de către Sebastian Nederic și locuitorii satului, Mitropolit Î.P.S. Nestor Vornicescu, iar preot paroh Iulian Vătuiu.

S-a sfințit la data de 16 mai 1999, preot paroh fiind Irinel I. Troacă.


 

 Pavăț

 

 

biserica pavat

 

 

Biserică sucursală a parohiei Tâmna: 87 parohieni, 11 concubinaje (în 1887); filie și în 1941, ca și în prezent. În 2011, satul avea 89 locuitori (44 masculin, 45 feminin; 82 români, creștini ortodocși, restul cu informație nedisponibilă).

 


Hram Adormirea Maicii Domnului; biserica nu întrunește condițiile pentru a fi considerată monument istoric.


 

Pavățul este sat al comunei Tâmna, din 1912, situat în centrul vestic al acesteia şi la sud-vest de satul de reşedinţă Tâmna. Atestat documentar începând cu anul 1831. În nomenclatura oficială a satelor județului Mehedinţi a fost înscris din 1892.

Biserica lui a fost făcută de lemn în 1834 de Ioan Izvoranu. A fost renovată radical în anii 1923-1926. În 1941, era într-o stare bună și asigurată. Unul dintre bătrânii satului, Pătruț Popescu, decedat la sfârșitul anilor ’50 din secolul trecut, la venerabila vârstă de 103 ani, mărturisea că de când se știa el exista această sfântă biserică în satul Pavăț. E drept că pisania pusă în anul 1926 vorbește despre o zidire din temelii. A fost, însă, mai degrabă, o reparație amplă, a unei biserici în formă de navă, făcută din lemn și care a rezistat de-a lungul timpului, grație unei îngrijiri atente și permanente.

radiolumina logo

construimcatedrala.ro

 


patriarhia link

 
basilica link

 
radiotrinitas link

 
trinitastv link

ziarullumina link

adreseweb link

 


mbl live


mbl youtube