Cătun și filie ale comunei și parohiei Vârciorova: 112 contribuabili, 3 concubinaje (în 1887); 99 familii (în 1892); din 1893, parohie, împreună cu cătuna Moisești, cum era și în 1941, când avea 254 familii, 929 suflete (Bahna: 140 familii, 575 suflete; Moisești: 114 familii, 354 suflete). În prezent, este parohie formată din aceleași sate, Bahna și Moisești, și aparține Protoieriei Drobeta-Turnu Severin din Episcopia Severinului și Strehaiei. La recensământul din 2011, satul avea 418 locuitori (224 masculin, 194 feminin; 406 români, creștini ortodocși, restul cu informație nedisponibilă).

Hram Nașterea Născătoarei de Dumnezeu; biserica nu întrunește condițiile pentru a fi considerată monument istoric.

Preot paroh Cătălin Ionuț Cioabă hirotonit în 2015, studii teologice superioare. Tel.:0772/290.086;

Satul Bahna aparține comunei Iloviţa, din mai 1968 și este situat în depresiunea omonimă, în partea de nord-est a acesteia, pe valea pârâului cu acelaşi nume, altitudine medie 130 m, în cadrul Rezervaţiei Paleontologice Bahna-Iloviţa.

Biserica satului a fost ridicată în 1909, în succesiunea alteia, construită la o dată neatestată documentar sau prin tradiție și care s-a aflat în cimitir.

Inițial, biserica a fost din lemn, complet ruinată în 1887, motiv pentru care s-a cerut canonică binecuvântare de reconstrucție, din piatră, pe un alt loc, în centrul satului (1,50 m de la suprafața pământului, lungime 16,00 m, lățimea 6,00 m, înălțimea până la boltă 3,00 m, clopotniță de lemn deasupra frontispiciului bisericii, ferestrele înalte de 1,00 m și largi de 60 cm, pardoseala din piatră cioplită, acoperiș de șindrilă, prestolul din piatră). În 1892 intențiile se schimbaseră, în sensul reparării celei vechi, dar urmând să împlinească parametrii stabiliți în 1887.

Episcopia a răspuns că era de preferat ca locuitorii din Bahna să se unească cu cei din Moisești și să construiască o nouă biserică de zid, în centrul satului, decât s-o repare pe cea de lemn, care era ruinată.

Locuitorii au acceptat această solicitare și au hotărât să construiască și la Bahna, ca și la Ilovița, o biserică nouă, de zid, intenție la care Episcopia a răspuns pozitiv și, la 24 iulie 1896 s-a pus piatra fundamentală la noua biserică, din piatră și cărămidă, a cărei finalizare a avut loc abia în anul 1909. Biserica are o suprafață de 426 m.p., a fost construită de Ion Bornuz și Petre Geleșanu și a fost pictată în stil neorenascentist de Constantin Zaharescu. Dimensiuni: lungime – 23,00 m, lățime – 5,86 m, înălțimea zidurilor – 5,00 m, la care se adaugă bolta de 3,00 m. Este de formă dreptunghiulară și bine proporționată arhitectural.

Are toate componentele canonice specifice bisericilor ortodoxe. Pridvorul este închis. De aici, pe o scară laterală, în stânga, se ajunge spre cafas și de acolo în turla care ține loc și de clopotniță.

Cafasul este din lemn, sprijinit pe doi stâlpi de piatră. Pronaosul este delimitat de naos având în total 12,00 m lungime. Catapeteasma este din piatră cu uși diaconești și împărătești din lemn. În anul 1941 se aprecia că biserica se afla într-o stare bună, fiind și asigurată. În anii 2001-2002, a fost refăcută la exterior și la acoperiș, iar în anul 2006 i s-a restaurat pictura de către pictorul restaurator Lăcrămioara Anton.