Sâmbătă, 21 Iulie 2018 19:47

Zi de mare sărbătoare pentru credincioșii parohiei Ponoarele - Biserica din vecinătatea Podului lui Dumnezeu a fost sfințită

Publicat de
Evaluaţi acest articol
(2 voturi)

Sâmbătă, 21 iulie 2018, în cea mai frumoasă și binecuvântată zonă a județului nostru, unde tradițiile sunt păstrate cu sfințenie, iar credința este neatinsă de grijile și problemele societății, cu harul și cu purtarea de grijă a Preasfintei Treimi sosit-a ceas de prăznuire și de bucurie duhovnicească.

Acest deosebit eveniment a fost prilejuit de sfințirea bisericii cu hramul Sfântul Cuvios Nicodim de la Tismana din localitatea Ponoarele, așezată într-un loc binecuvântat cu peisaje unice, în vecinătatea Podului lui Dumnezeu. Astfel, la peste șase veacuri de când locuitorii de atunci ai acestor plaiuri au alungat pe Cuviosul Nicodim, în aceste zile, locuitorii de astăzi îl readuc pe sfânt în mijlocul lor, dăruindu-i un locaș de o frumusețe admirabilă, ca semn al împăcării. Sfânta Liturghie a fost săvârșită de către Înaltpreasfinţitul Dr. Irineu, Mitropolit al Olteniei, Înaltpreasfinţitul Iosif, Mitropolit al Europei Occidentale și Meridionale, Preasfinţitul Nicodim, Episcopul Severinului și Strehaiei și Preasfinţitul Siluan, Episcopul ortodox român al Ungariei și locțiitor al Episcopiei Daciei Felix, înconjurați de un ales sobor de preoți și diaconi.

În cuvântul de învățătură rostit de Înaltpreasfințitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Craiovei și Mitropolitul Olteniei, le-au fost explicate tuturor celor prezenți rolul bisericii și conduita pe care trebuie să o aibă creștinii atunci când merg la biserică. După sfânta slujbă, întreaga suflare creștinească s-a bucurat de o ocazie poate unică în viață: atât bărbații, cât și femeile au intrat în Sfântul Altar și au trecut prin fața Sfintei Mese pe care au sărutat-o, alături de Sfânta Evanghelie și Sfânta Cruce.

În semn de prețuire și deosebit respect, la sfârșitul Sfintei Liturghii, Preasfințitul Părinte Nicodim, a înmânat Gramate de Recunoștință pentru ctitorii acestui sfânt lăcaș, iar Preacucernicului Părinte Paroh Victor Martinescu, i-a fost acordat titlul de iconom-stavrofor.

Locul cu multe legende

Se spune că pe aici a trecut la un moment dat şi Sfântul Nicodim, care se nevoia în căutarea cascadei ce i se arătase în vis şi deasupra căreia trebuia să construiască o mănăstire. Aşa s-a oprit la Ponoarele, chiar în locul de unde izvorăşte râul Bulba, gândind la lăcaşul pe care urma să-l ridice în slujba Domnului. Două familii foarte înstărite, lipsite de credinţă şi de orice legătură cu Dumnezeu, l-au ademenit şi, în timp ce se odihnea, au luat cuţitul de tăiat pâine al sfântului şi au tăiat cu acesta o găină pe care ulterior i-au strecurat-o în traista pe care o avea asupră-i. În urma acestui vicleşug l-au acuzat de furt, scoţându-i găina din traistă şi făcându-l de ruşine în faţa tuturor. Ruşinat şi cu durere în suflet, Sfântul Nicodim a plecat în căutarea unui alt loc în care să ridice mănăstirea visată, care astăzi este sfânta Mănăstire Tismana. Coborând pe Valea Găinii, s-a oprit pe marginea râului Bulba, care curgea prin partea stângă a văii, şi privind abătut spre apa limpede cu miros de ferigă, a blestemat-o ca aceasta să fie zbuciumată pe veci, lipsită de peşti şi să o înghită pământul.

Sătenii povestesc înfioraţi cum că acest blestem s-a împlinit, având în vedere zbuciumul creat de cele opt mori existente pe cursul râului. Nici peştii nu trăiesc în râu, exact cum a hărăzit sfântul, iar pe timp de secetă, vara, apa dispare înghiţită de pământul însetat, şi asta pentru că traiectoria albiei sale trece peste o peşteră. Din cauza secetei, apa intră brusc în cavitatea subterană, dând impresia că a fost înghiţită de pământ.

O altă legendă spune că acum multe veacuri aici locuia necuratul, chiar în peştera de la Ponoarele. Mult rău pricinuia diavolul oamenilor, motiv pentru care toată suflarea a început să se roage lui Dumnezeu să-i scape de nenorocirile pe care acesta le pricinuia localnicilor. Dumnezeu ar fi lovit cu palma tavanul peşterii, astfel încât acesta s-a prăbuşit peste intrare. Cu toate astea, diavolul s-a strecurat pe căi numai de el ştiute şi a ieşit pe sub deal, pe cealaltă gură a peşterii, cea care duce spre lacul Zătonul Mare. Văzându-se învins, acesta a început să se agaţe cu ghearele de vârful Dealului Peşterii, în furia sa formând şanţuri în formaţiunile calcaroase şi ajungând în câmpiile de lapiezuri Afrodita şi Cleopatra. Legenda mai spune că necuratul s-ar fi urcat apoi pe stânca numită a diavolului, din locul acela observând oamenii care intrau în peşteră şi pe care de multe ori a încercat să îi înece în lacul Zătonul Mare.

Pe aceste meleaguri, oamenii cred cu tărie că toate legendele lăsate de strămoşii lor sunt reale. Şi când ajungi lângă lac, n-ai cum să nu observi că în tot universul acesta mirific nu există nici o fărâmă de viaţă. Sătenii sunt oameni gospodari, cu frică de Dumnezeu şi se roagă de veacuri pentru răscumpărarea acelei nelegiuiri, care i s-a întâmplat sfântului, dorindu-şi cu ardoare ca într-o bună zi în apa de la Ponoarele să mişune peştii şi alte vietăţi. Pentru că visul Sfântului Nicodim a fost ca în locul acela să înalţe un lăcaş de-nchinăciune, oamenii locului au hotărât ca aici, în imediata apropiere a Podului lui Dumnezeu, să construiască o biserică, spre a ridica blestemul, fapt ce s-a și realizat, iar astăzi blestemul s-a dezlegat prin slujba de târnosire.

Citit 6783 ori Ultima modificare Luni, 23 Iulie 2018 22:36

Media


mbl live


mbl youtube