Numeroși credincioși au venit în cetatea Strehaiei pentru a lua parte la Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, unde s-au rugat împreună cu chiriarhul lor, Preasfințitul Părinte Nicodim.

În timpul Sfintei Liturghii, Ierarhul a hirotonit întru diacon pe tânărul teolog Gelu Valentin Bonci pe seama parohiei Pluta, din protopopiatul Strehaia.

În cuvântul de învățătură, Părintele Episcop a vorbit despre viața Cuvioasei Teofana Basarab, fiică a primului Voievod al Țării Românești, Basarab I Întemeietorul (1310–1352), și a soției sale, Marghita. A primit la botez numele Teodora și a avut parte de o educație aleasă, în dragoste de Dumnezeu și de aproapele. Ierarhul a scos în evidență modelul acesteia de sfințenie, fiind silită să se căsătorească cu Ivan Alexandru, despotul de Loveci, viitorul țar al Bulgariei (1331–1371). Deși era înconjurată de tumultul vieții de la curtea țarului bulgar, Teodora nu și-a neglijat viața duhovnicească. Râvna și evlavia ei către Dumnezeu și către Sfinți era cunoscută tuturor și, de aceea, era numită binecredincioasa și evlavioasa țarină Teodora.

Potrivit tradiției, Sfânta Teofana s-a nevoit, în ultimii ani ai vieții, în Mănăstirea Albotina, săpată în stâncă și aflată nu departe de Vidin. Ea a trecut la Domnul la o vârstă înaintată (o tradiție populară afirmă că Sfânta a murit mucenicește, fiind ucisă de otomanii care au atacat Vidinul în anul 1396) și a fost prohodită cu mare cinste, fiind plânsă de tot poporul, pe care l-a slujit, l-a povățuit și l-a apărat ca o adevărată maică propovăduitoare a dragostei și milei lui Dumnezeu. Până astăzi, locuitorii din zona Timocului bulgăresc și sârbesc păstrează pomenirea faptelor și nevoințelor Cuvioasei Teofana Basarab, doamna de neam român care a strălucit prin credință și sfințenie pe pământul bulgar și pe care localnicii o prăznuiesc în ziua de 28 octombrie a fiecărui an.

Articol scris de Trăilescu Alexandru Cătălin