În fiecare an, de Ciumarcă, credincioşii din zona de munte a Mehedinţiului se adună ca la o adevărată nedee. La Godeanu, Ciumarca se ţine în prima vineri după sărbătoarea Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena. Au slujit Sfânta Liturghie: Preasfinţitul Părinte Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei şi Preasfinţitul Părinte Siluan, Episcopul românilor ortodocși din Ungaria, iar răspunsurile stranei au fost date de către cele două grupuri psaltice ale Catedralei Episcopale din Drobeta-Turnu Severin.

CredincioşiI iubitori de rugăciune au venit şi în acest an în pelerinaj, dimpreună cu preoţi de la parohiile din Mehedinţi. Ei s-au alăturat bucuriei localnicilor, care au venit la sărbătoare îmbrăcaţi în costume populare tradiţionale.

În cuvântul de învăţătură, Preasfinţitul Siluan a felicitat pe Preasfinţitul Părinte Nicodim pentru faptul că „s-a preocupat de reluarea acestei rânduieli lăsată de Sfântul Nicodim, atât în satul natal, cât şi în alte localităţi din zona de munte a judeţului Mehedinţi, făcând-o să devină tradiţie”. Ierarhul a subliniat, de asemenea, importanţa „rugăciunilor de dezlegare, lăsate de Sfinţii şi Dumnezeieştii Părinţi dinaintea noastră ca o moştenire de mare preţ, pentru îndepărtarea ciumei din vremea aceea, dar şi a altor boli care însoţesc, din păcate, peste veacuri, viaţa oamenilor şi de care iată nu suntem lipsiţi nici în zilele noastre, mai ales că în această perioadă suntem bântuiţi de molima determinată de noul Coronavirus.”

Programul evenimentului a conţinut şi un scurt moment muzical cu un repertoriu de pricesne executat de o parte a membrilor corului „Kinonia”, împreună cu îndrăgita cântăreaţă de muzică populară, Emilia Dorobanţu.

În încheiere, doamna Sabina Gheorgheci, primar al comunei Godeanu, şi doamna Emilia Dorobanţu au primit în dar de la Preasfinţitul Nicodim, ca semn de aleasă preţuire, câte o frumoasă icoană.

*****

În timp ce majoritatea zilelor de prăznuire de peste an sunt aghiocentrice, având în mijloc imaginea unuia sau mai multor sfinţi, Ciumarca şi-a croit o altă cale către celebrarea religioasă. Actul constitutiv al sărbătorii locale îl reprezintă o minune de amploare, a cărei puternică impresie a reverberat şi a făcut posibilă transmiterea anamnetică a ei până în contemporaneitate. Credincioşii au simţit nevoia să îi confere şi un plus de legitimitate, poate tocmai de aceea ea este aşezată între alte două mari sărbători: Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena şi Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul. Pentru mehedinţeni, şi mai ales pentru localnici, sunt importante atât experierea sărbătorii la nivel personal, al intimităţii şi profunzimii duhovniceşti, cât şi formele exterioare de manifestare a acesteia. Postirea şi, pentru cei care pot, ajunarea deplină se împletesc cu acel pelerinaj colectiv de la baza dealului până pe cea mai înaltă culme.