Alianţa Naţională pentru Restaurarea Monarhiei - Filiala Mehedinţi a organizat un eveniment la Palatul Culturii „Teodor Costescu” din Drobeta Turnu Severin în data de 10 mai 2022, în cinstea împlinirii a 145 de ani de la câştigarea independenţei de stat a României.

În timpul regimului comunist, sărbătoarea de 10 Mai a fost ştearsă din memoria colectivă, iar când se vorbea despre independenţă se invoca discursul lui Mihail Kogălniceanu din Parlament, rostit la 9 mai. Astăzi, 10 Mai este Ziua Regelui, fiind sărbătorită în primul rând de familia regală, iar începând din anul 2015, printr-un proiect adoptat de Camera Deputaţilor, data de 10 Mai este şi zi de sărbătoare naţională. Ziua Regalităţii: 10 mai 1866, sosirea lui Carol Hohenzollern Sigmaringen în România.

La acest eveniment a fost invitat din partea Episcopiei Severinului şi Strehaiei, corul „Kinonia” cu un recital de cântece patriotice.

Într-o împletire simfonică de cuvânt şi cânt au fost prezentate de personalităţi culturale ale urbei noastre, relatări despre familia regală a României care şi-a pus pecetea asupra destinului istoric al acestei ţări şi a reprezentat garanţia dreptăţii şi legalităţii unui popor. Rolul acesteia şi rolul Bisericii în evenimentele din această perioadă de mari realizări ale poporului român fiind fundamentale.

Unul din cele mai importante moment ale domniei lui Carol a fost obţinerea Independenţei României faţă de Imperiul Otoman, act care i-a adus un prestigiu uriaş. La data de 10 mai 1877, Senatul României a votat proclamaţia de independenţă faţă de Imperiul Otoman. Războiul de Independenţă, sau Războiul ruso-turc din perioada 1877-1878, a beneficiat de o contribuţia decisivă a trupelor române, comandate efectiv de Carol. Totodată, Congresul de la Berlin, din 1878, a consfinţit independenţa absolută a României faţă de Imperiul Otoman.

În desfășurarea evenimentelor legate de acest act măreț al istoriei noastre, dobândirea Independenţei de Stat a României la 1877, alături de Domnitorul Carol I, de oamenii politici ai timpului şi de armata țării, Biserica Ortodoxă Română a îndeplinit un rol de seamă prin slujitorii sfintelor altare, prin viețuitorii din mănăstiri şi prin credincioșii săi mireni.

Un alt aspect important care se referă la acea legătură profundă, indisolubilă dintre Regii României şi Biserică, Regele Mihai I, îndeplinind în calitatea sa de „uns al Domnului” (de către Patriarhul Miron Cristea în iulie 1927) şi rolul de episcop auxiliar (de reprezentant al Bisericii Ortodoxe Române în relaţiile externe), fiind în acelaşi timp, şi primul rege uns în rit ortodox al României, dar şi ultimul rege ortodox din lume.

Realizarea marilor idealuri ale unității şi demnității naționale ale românilor, ca Unirea Principatelor Române în anul 1859, dobândirea Independenței de stat a României în anii 1877-1878, Marea Unire de la 1918, au fost posibile şi prin contribuția deosebită a Bisericii Ortodoxe Române, care a fost mereu împreună cu poporul prin toate eforturile ei de cultivare a conștiinței naționale şi de afirmare a dorinței de unitate şi independenţă națională.