La sfântul aşezământ monahal au început deja pregătirile pentru hram, iar în ziua praznicului, aici se va săvârşi Sfânta Liturghie de către Preasfinţitul Părinte Nicodim alături de un sobor de preoți şi diaconi.
Ridicată într-un singur an, în zorii veacului al XVIII-lea, mănăstirea Baia de Aramă a devenit în scurt timp o adevărată vatră de credinţă şi bastion al Ortodoxiei pe plaiuri mehedinţene. Astăzi se înscrie pe lista monumentelor istorice.
Mănăstirea şi-a început activitatea încă din anul 1703, fiind ctitorită de Sf. Domnitor Constantin Brâncoveanu alături de Banul Cornea Brăiloiu şi Milco Băieşul la poalele Cornetului cum reiese din pisanie.
Mănăstirea sau Schitul Baia de Aramă (apare în documentele vremii sub ambele titulaturi) a dăinuit până la secularizarea din 1863, atunci când, prin hotărâre domnească, a fost transformată în biserică de mir. Prin hotărârea Sinodului mitropolitan al Mitropoliei Olteniei din 29 ianuarie 2008, mănăstirea a fost reactivată ca aşezământ monahal de maici, sub jurisdicţia Episcopiei Severinului şi Strehaiei, urmând a funcţiona în cadrul Protoieriei Baia de Aramă.