Imprimă această pagină
Miercuri, 14 Octombrie 2020 23:52

Mănăstirea Gura Motrului a îmbracăt veșmânt de sărbătoare

Publicat de
Evaluaţi acest articol
(2 voturi)

Miercuri, 14 octombrie 2020, când Biserica Ortodoxă Română prăznuiește pe Preacuvioasa Maică Parascheva de la Iași, mănăstirea mehedințeană Gura Motrului și-a serbat hramul. 

Așadar, manifestările dedicate acestui hram au început din seara zilei de marți, 13 octombrie 2020, când a fost săvârșită slujba Vecerniei unită cu Litia, după care a fost săvârșită slujba Privegherii în cinstea Cuvioasei Parascheva, iar dimineața zilei de prăznuire a început prin slujba Acatistului, urmată fiind de Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, săvârșită de Preasfințitul Părinte Nicodim, Episcopul Severinului și Strehaiei, alături de slujitorii sfintei mănăstiri.

Răspunsurile liturgice au fost date de către psalţi ai Catedralei Episcopale din Drobeta Turnu-Severin.

În cuvântul de învățătură rostit, Ierarhul mehedințean a tâlcuit pericopa evanghelică din această sfântă zi și a prezentat viața și activitatea Sfintei Cuvioase Parascheva de la Iași. 

La finalul Sfintei Liturghii, părintele protosinghel Iacob Rusu, starețul mânăstirii Gura Motrului, a mulțumit Preasfințitului Părinte Episcop Nicodim pentru binecuvântarea adusă în această zi de hram, dar și tuturor celor prezenți.  

Conform tradiţiei, Mănăstirea Gura Motrului a fost întemeiată de Sfântul Nicodim, la sfârşitul secolului al XIV-lea. Cuviosul a ridicat aici un schit de lemn, constând într-o mică biserică şi câteva chilii, împrejmuite cu viţă de vie. Mai târziu, la 13 ianuarie 1519, după unele documente, logofătul Harvat a ridicat aici o biserică mai mare şi a înzestrat mănăstirea cu numeroase moşii, înscriindu-se astfel pe lista ctitorilor. Între anii 1642 şi 1643, domnitorul Matei Basarab a refăcut mănăstirea din temelie.

De Mănăstirea Gura Motrului se leagă şi numele marelui arhimandrit Eufrosin Poteca, stareţul cinstitului aşezământ. În timpul egumenatului său, mănăstirea a devenit un adevărat centru cultural al judeţului Mehedinţi. A reuşit să înfiinţeze mai multe şcoli în localităţile învecinate, care erau coordonate şi susţinute din fondurile Bisericii.

Datorită lui au plecat să înveţe mai departe nume mari ale culturii româneşti, precum Radu Popescu, tatăl filosofului C. Rădulescu-Motru şi Costache Ionescu. În prezent, sfântul aşezământ numără trei vieţuitori şi este condus de preacuviosul părinte protosinghel Iacob Rusu.

Citit 2371 ori Ultima modificare Joi, 15 Octombrie 2020 00:02

Galerie de imagini