În satele de deal și de munte din județul Mehedinți se prăznuiește în fiecare an, în toiul verii, o sărbătoare instituită de însuși Ocrotitorul Olteniei, Cuviosul Nicodim cel Sfințit de la Tismana.

Ciumarca, așa cum se numește această reverberație încă vie a unei istorii sfinte petrecute cu mai bine de șase veacuri în urmă pe meleagurile mehedințene, amintește de întrepătrunderea dintotdeauna a neputinței umane în fața bolilor necruțătoare cu milostivirea dumnezeiască. Sărbătoarea mărturisește prin gurile moșilor și strămoșilor actualilor locuitori ai zonei că, acolo unde vrea Dumnezeu, se biruiește rânduiala firii. Acolo unde este jertfă și căință, însăși moartea își pierde puterea, iar sfinții reanimează și tămăduiesc trupuri, aducând în ele luminare și înțelepțire.

Cunoscută şi sub numele de „moartea neagră", ciuma a fost una dintre cele mai violente pandemii din istoria omenirii, despre care se crede că ar fi izbucnit în Asia, răspândindu-se în Europa după anul 1347, unde a creat mare panică. Cel mai probabil, ea a ajuns în zonă prin intermediul corăbiilor, care făceau comerţ intens în acea vreme.

Scrierile veacului şi cercetările ulterioare arată că o treime din populaţia mondială a pierit de această molimă. Cu toate acestea, pe meleagurile noastre, numeroşi oameni au fost tămăduiţi prin lucrarea lui Dumnezeu şi mijlocirea Sfântului Nicodim de la Tismana. Potrivit tradiţiei, prin aceste locuri a trecut sfântul care, văzând suferinţa celor care erau bolnavi de ciumă, se ruga pentru ei, iar aceştia prin post şi rugăciune se vindecau. Sfântul Nicodim a rânduit pentru fiecare sat o zi de vineri în care să se săvârşească Sfânta Liturghie la intrarea în localitate şi apoi să se citească rugăciunile de îndepărtare a bolilor molipsitoare. Aşa se face că în fiecare sat din zona de munte a Mehedinţiului se sărbătoreşte Ciumarca, zi de rugăciune obştească, pentru ca Dumnezeu să îi ferească pe locuitori de toate bolile sufleteşti şi trupeşti. Cu acest prilej, fiii satelor se revăd şi se bucură. Deşi se consumă mâncăruri de post, Ciumarca a devenit pentru fiecare sat un al doilea hram, o a doua sărbătoare a localităţii respective.

În timp ce majoritatea zilelor de prăznuire de peste an sunt aghiocentrice, având în mijloc imaginea unuia sau mai multor sfinţi, Ciumarca şi-a croit o altă cale către celebrarea religioasă. Actul constitutiv al sărbătorii locale îl reprezintă o minune de amploare, a cărei puternică impresie a reverberat şi a făcut posibilă transmiterea anamnetică a ei până în contemporaneitate. Credincioşii au simţit nevoia să îi confere şi un plus de legitimitate, poate tocmai de aceea ea este aşezată între alte două mari sărbători: Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel şi Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul. Pentru mehedinţeni, şi mai ales pentru localnici, sunt importante atât experierea sărbătorii la nivelul personal, al intimităţii şi profunzimii duhovniceşti, cât şi formele exterioare de manifestare a acesteia. Postirea şi, pentru cei care pot, ajunarea deplină se împletesc cu acel pelerinaj colectiv de la baza dealului până pe cea mai înaltă culme.

Localitatea Cireșu din județul Mehedinți, este o așezare care își are începuturile în negura istoriei, mai precis din vremea strămoșilor noștri geto-dacii, în acest sens stau drept mărturie urmele găsite de arheologi ce dovedesc că pe dealul Răchiți erau amplasate două cuptoare dacice „Dealul Răchiţi, din comuna Cireşu, adăposteşte vestigii arheologice geto-dacice care datează din secolele IV – II î. de Hristos. Este vorba despre două cuptoare pentru reducerea minereului de fier. Ele au fost, în amănunt, cercetate şi conservate de arheologi, în urmă cu 43 de ani. Însă de atunci, au rămas pierdute în timp, iar turistul dornic să ne cunoască trecutul nu vede decât pământ şi mărăcini. Cel două cuptoare reprezintă o adevărată comoară istorică şi aşteaptă să fie puse în valoare.”

În această localitate s-a ridicat în acest an de către Episcopia Severinului și Strehaiei, prin purtarea de grijă a Preasfințitului Părinte Nicodim, Episcop al Severinului și Strehaiei, în colaborare cu Primăria comunei Cireșu o frumoasă Cruce de marmură în memoria lui Tudor Vladimirescu şi a pandurilor săi, în amintirea luptei ce s-a dat pe această colină între panduri şi turci, precum şi pentru a cinsti împlinirea a 200 de ani de la Revoluția lui Tudor Vladimirescu de la 1821, sfințirea Crucii a avut loc duminică 22 august.