Manifestarea este prilejuită de declararea anului 2021 ca „Anul omagial al pastorației românilor din afara României și Anul comemorativ al celor adormiți în Domnul; valoarea liturgică și culturală a cimitirelor în Patriarhia Română” și a fost centrată pe rolul Bisericii Ortodoxe Române peste hotare, înfiinţarea, organizarea şi activitatea pastorală a eparhiilor din afara graniţelor, diaspora românească fiind una dintre cele mai numeroase, ocupând în prezent locul cinci la nivel internaţional.

Conferinţa de anul acesta, cu tema „Biserica diasporei româneşti”, a fost susținută de către Preasfinţitul Părinte Siluan, Episcopul românilor ortodocşi din Ungaria, iar programul a continuat cu intervenţia online a P.C. Pr. Ioan Scripciuc, preot slujitor al comunităţii româneşti din oraşul Landsberg am Lech din Germania.

În referatul Preasfinţiei Sale, Părintele Episcop Siluan spune: „Comunităţile de români sunt cunoscute acolo cel puțin din secolul al 10-lea și chiar și ungurii în ceea ce înseamnă partea lor de început cu Regele Ștefan al Ungariei pe care îl au și canonizat, a fost recunoscut de Patriarhia ecumenică, dacă la început au cochetat ca și creștinism cu credința ortodoxă și cu o prințesă și bineînțeles cu călugări din părțile Rusiei și numai după aceea s-au întors către Roma pentru că biserica catolică reprezenta și o forță militară de care ei aveau nevoie ca se poate afirma în ceea ce a însemnat devenirea lor ca regat al Ungariei și bineînțeles al Ungariei de mai târziu.

Menționez faptul că am descoperit pe acești români și am rămas uimit. Bineînțeles, mi-am dat seama de nivelul de dezvoltare mai mare în orașele din Ungaria, inclusiv la Gyula care este și un centru, o comunitate mai importantă, un fel de punct reprezentativ aici românesc, așa, o capitală, cu ghilimele de rigoare, a comunității românești din Ungaria.

Vreau să vă spun acum că după ce am ajuns și am cunoscut pe părinți, adunarea eparhială, bineînțeles pe Preasfințitul Sofronie, pe preoții care se născuseră acolo în Ungaria și care au venit în România să facă studii la facultăți de teologie din Sibiu, din Arad şi mai târziu din București și care au constituit ceea ce se numeau preoții locali și câțiva preoți călugări care au venit, și am venit, pentru că atunci când Preasfințitul Părinte Sofronie fost ales Episcop al românilor din Ungaria, a adus împreună cu el câteva maici și câțiva părinți, dar și preoți de mir care veniseră după anul 1990 și care aveau un statut de preot misionar.

Biserici, parohii întrutotul asemenea celor pe care le aveți dumneavoastră, pe care le știm și noi. Aceste parohii românești care au constituit în anul 1999 ceea ce eu descopeream ca fiind Episcopia Ortodoxă Română din Ungaria, erau majoritatea adunate foarte aproape de granița cu România.”

P.C. Pr. Ioan Scripciuc a descris dificultăţile şi provocările pastorale pe care le întâmpină preoţii din comunităţile din diaspora, dând ca exemplu propria experienţă avută în decursul a cinci ani cu comunitatea românească din Landsberg am Lech, dar şi cu autorităţile locale, precum şi  greutatea de a obţine un spaţiu pentru activitatea liturgică.